Cand mijloacele acuza scopul

Nu pretind ca sunt o experta in mass media internationala, dar avand in vedere ca noi nu am inventat bicicleta, spatiul carpato danubiano pontic s-a inspirat de la prietenii nostri mai civilizati si democrati cu minimum 45 de ani inaintea noastra. Si iata asa a aparut, in urma cu vreo 20 de ani, a patra putere in stat. Incet, incet, de la 1 televiziune am crescut la prea multe. A aparut pro tv. Cica au revolutionat ei ceva acolo… Bun, intre timp revolutia asta s-a transformat in manelizare. Dupa Pro, nu mai stiu cine a aparut, dar totul a culminat cu prea multe realitati si antene.

Undeva pe drum, s-a pierdut deontologia jurnalistica, s-a uitat scopul pentru care unii oameni chiar au murit prin 89 si ratingul a devenit unicul dumnezeu. Mass media a uitat ca trebuie sa fie formator de opinie, a uitat rolul ei educational si s-a transformat in ceea ce vedem azi (sau unii dintre noi, pentru ca eu am decis demult ca nu mai vreau sa fac parte din tagma de idioti spalati la creieri de cativa mici mafioti imbogatiti peste noapte).
Ceea ce am inteles eu este faptul ca in Romanica, mass media are rolul stabil de discreditare. Cred ca nu am vazut nicaieri o mass media atat de pornita in a-si denigra cetatenii. Intr-un mod ironic chiar poti sa concluzionezi ca de fapt si-a pastrat rolul formator. Avand in vedere ce parere buna au romanii despre ei si tara in care traiesc, chiar poti sa spui ca astia isi fac foarte bine treaba…

De ce am facut aceasta introducere atat de lunga? Pai pentru ca doream sa ajung sa discut putin televiziunile din Moldova. Si nu vreau sa le discut in functie de limba vorbita, dar in functie de continut…
Trendul ascendent al limbii romane a fost preluat rapid si de televiziuni. Pe undeva impuse de CCA, pe undeva constiente de rating, au aparut emisiuni in limba romana si mai noua gaselnita: filme dublate in rusa si subtitrate in limba romana. Impacam si capra si varza.
Ceea ce vreau eu sa le spun televiziunilor este faptul ca pe internet exista subtitrari chiar bune ale filmelor si serialelor pe care le traduc. Asa ca din respect pentru cei care stiu putin mai multa limba romana, incetati sa faceti traduceri proaste si penibile. Este jignitor si arata lipsa de profesionalism…

Bun, mai departe. Un alt trend este acela de a prelua posturi din Romania si a le transmite in Moldova sub diverse sigle. Daca Protv a facut un minimum de efort si a deschis si un post local, Antena si Tvr s-au multumit cu niste compromisuri pe care inca nu le inteleg… Dar cea mai dezamagitoare este situatia Tvr. Preluat de 2 plus aka Papusarul, circa 60% din emisiunile Tvr sunt retransmise. Pe langa faptul ca 2 Plus isi rezerva dreptul de a alege ce transmite si cand transmite, acesta are si productie proprie. Avand in vedere ca este prea dificil sa produci ceva, emisia locala este presarata cu 3 telenovele, reluate de cateva ori pe zi (evident dublate si subtitrate). Pentru aceste telenovele 2 plus a pus chiar reclama outdoor… Cool… Si astfel, povestea Tvr in Moldova este o gretoasa telenovela in care la sigur binele nu va castiga. Si partea trista este ca aceste telenovele au audienta mult mai mare decat toate emisiunile tvr la un loc. Pe soacra mea nu am vazut-o trista daca 2 plus nu mergea decat atunci cand s-a intamplat la ora telenovelei….

Din punct de vedre al afacerilor 2 plus procedeaza foarte corect. Costuri minime, castiguri maxime. De vina sunt oamenii ca se uita sau postul ca ofera? Cred ca a doua varianta. Pentru ca atunci cand nu ai de ales, te multumesti cu ce este. Iar la nivel national avem putine posturi care se prind prin antena. Si 2 plus este unul din ele.

Jurnal tv s-a tembelizat rapid si a adoptat cam aceeasi atitudine. Doar ca acolo transmit cateva seriale consacrate. Si uite asa din prima televiziune de stiri din MD, s-a transformat in televiziunea serialelor dublate in rusa. Cu scuza ca asa cere piata… Fara sa ia in calcul incompetenta lor, evident.

Euro tv retransmite Antena 1. Politica aceeasi, cu diferenta ca acestia transmite filmele antena 1 cu dublaj in rusa facut la ei in curte. Din bine in mai bine…

Asta avem cu asta defilam. Diferenta dintre Romania si Moldova este destul de mica, singura difernta fiind ca in MD, datorita problemei etnice, televiziunile nu sunt preocupate cu desfiintare nationala, dar cu crearea ei, rusa sau romana, in functie de interes si sponsor.
Si este o mica mare diferenta….

Sincer prefer o mass media care are inca un scop apropiat de cel corect, decat una distructiva, care nu contribuie cu nimic la dezvoltare sociala, nationala si ideologica. Da, poate sunt naiva, dar aceasta situatie nu mai poate sa dureze mult, pentru ca mass media romaneasca merge impotriva firii si impotriva propriilor cetateni. Si asta este extrem de trist.

A fost o data… ca intotdeauna

Ma gandeam zilele astea la basme. Cat sunt de frumoase pentru copii, cat sunt de vitale pentru acestia, cum le bucura sufletul. Dupa care m-am dus cu gandul mai departe si am ajuns la scoala si cum invatam noi despre basme. Si cum dintr-o data, din lumea aceea feerica, ajungem sa despicam firul in 4, sa analizam calatoriile initiatice a eroilor, sa cautam sensuri ascunse sub povesti frumoase cu ilene cosanzene si feti frumosi. Dar, cum despicarea nu duce la nimic bun, asa ramanem si noi fara acea magie, pierdem esenta lor si calul alb se transforma rapid in martoaga… si oricat jaratic ar manca, tot martoaga ramane, pentru ca acum suntem mari si gata sa infruntam realitatea. Basmele sunt doar alegorii din care noi trebuie sa tragem invataminte si, la sigur, a fost o data ca niciodata nu se aplica in viata reala. Face parte din procesul de maturizare, spun ei. Face parte din procesul sistematic de distrugere a puritatii noastre, spun eu….

Asa ca, eu ca produs al puritatii distruse, vreau sa analizez si eu cateva aspecte ale basmelor romanesti si nu numai, cu care crestem si cu care ne identificam copilaria.

Primul aspect ar fi prezentarea total eronata a frumusetii in corelatie cu bunatatea. In general, basmele, ne prezinta fete frumoase, bune la suflet, dedicate, harnice si iertatoare. Fetele urate apar ca niste scorpii frustrate, ocupate doar sa distruga sufletul pur al inocentelor balaie. Ca exemplificare, vezi Cenusareasa. Astfel, de  mici suntem programati ca ceea ce este frumos este bun, este absolut. Astfel, intre copii apar jignirile de gen esti urata… de parca urata ar fi un stigmat care iti demonstreaza dincolo de orice dubiu, o caracterizare corecta a intregii personalitati. Mai departe apar complexele si superioritatile. Oamenii frumosi sunt avantajati social, sunt mai apreciati si mai integrati. Si sa nu imi spuneti ca frumusetea este relativa, pentru ca nu e chiar asa. Ce-i frumos e vazut asa de majoritatea. Uitam sa vedem uratul dincolo de ambalaj si ne ghidam dupa ideea ca ilenele si fetii sunt toti calitativi din punct de vedere uman si ii vanam, incercam sa ii identificam si sa ii avem. Pentru ca asa ni se implineste si noua povestea la care visam inca de cand bunica ne citea povesti.

In societatea de azi adolescentele au ca puncte de reper fotomodelele, actritele, in general vedetele. Noi aveam ilenele. Care este deosebirea? Nu prea mare sincer. Si vedete si ilenele sunt la fel de trase prin inel, ne programeaza o anumita viziune asupra ceeea ce inseamna femeie si ne arata asa zisa perfectiune. Dar mai ales ne arata cum sa ne maritam cu barbati bogati pe cai albi. Ca doar Cenusareasa nu se uita evident la vizitiu, dar tinteste acolo sus, direct la print….

Nu pot sa nu ma intreb de ce basmele se termina la faza cuceririi. Gata, s-au luat, am incalecat pe o sa… da luatul asta este neinteresant, ceea ce se intampla dupa, nu e captivant? Nu ar trebui sa ne ofere niste repere despre ce si cum, daca tot se chinuie sa ne arate in detalii agatatul…. casatoria e plictisitoare? Nu poti face o poveste captivanta? Poate de aici si atatea bancuri care devin realitati triste….

 

 

Dă-I cu micu’, dă-I cu pulpa

Pe lângă oină şi fotbal, românu are încă un sport naţional. Friptu cărnii la grătar. Este cel mai des întâlnit sport, este praticat de majoritatea românilor, de la mic la mare, cu devoţiune şi pasiune. Ca orice sport, uneltele cu care este practicat au evoluat în timp. În primele faze, românu îşi căuta lemnele cu care să facă focul, alcătuia un rug, modela carnea tocată cumpărată de la magazin sau chiar toca el carnea, taia găina sau nu, improviza un grătar si da-i cu micu, dă-i cu berea (şi mă refer aici la yilele care le-am prins şi eu,  doar nu neg faptul că se faceau grătare şi pe vremea când oamenii îşi tăiau porcu în grădină. Deşi, dacă stau bine să mă gândesc pe vechea lu Răposatu, era cam complicat să faci soia la grătar… aşa că românii se duceau la parade). In ziele noastre, cumpărăm cărbuni gata preparaţi, cumpărăm grătare performante de la supermarket, micii sunt gata preparaţi, pulpele dezsoate, numai bune de marinat şi prăjit. În funcţie de posibilităţile materiale, avem chiar divizii de grătare, unii mai avansaţi tehnic, altţii mai puţin, dar destul de eficienţi toţi şi fideli pasiunii.

Că e 1 mai, că e zi libera de la stat, că e sărbătoare, dacă e puţin cald, pădurile românilor afumă încet încet, îmbătându-ne cu miasme puţin carbonizate. Dacă faci parte din acea minoritate minoritară, care merge în pădure să respire nişte aer curat… nici o şansă. Jucătorii, claie peste grămadă, îşi înghesuie maşinile (că fără o muzicuţă de încurajare nu merge micu şi, mai ales, berea), păturile şi grătarele şi se distrează româneşte.

Unde vreau eu să ajung… datorită tehnologizării şi accesului tuturor la resurse, acest sport nu se mai practică doar în sălbăticie, dar poţi să-l practici la tine în curte sau la tine în balcon sau în faţa geamului vecinului. Grătar ai, cărbuni ai, carne har domnului se găseşte pe toate gusturile, aşa că nimic mai simplu. Cum ţi-i dor de bucaţică de carne arsă şi afumată, nimic mai simplu. Nu mai contează că îţi afumi vecinul care săracu înceracă şi el să bage în casă nişte aer plin de eşapamente sau vecinul care stă şi el în curte să se relaxeze. Sportu are prioritate. Tradiţia are prioritate. Cam aşa fac şi vecinii mei. Sunt atât de pasionaţi de acest sport şi atât de buni la el, încât scot ustensilele de câte ori au ocazia sau nu… şi cum geamul meu este în zona în care işi aleg, dragii de ei, să-şi prăjească cărnurile, nici baricadarea totală nu ajunge. Oricum miasmele pătrund. Dar când practică acest sport şi geamurile sunt deschise şi eu nu prea pe fază, plăcerea este cu atât mai mare. Pentru că la români, comunicarea nu este un sport pretuit. Şi eu aflu ultima de intenţiile culinare ale lor. Măcar de complezenţă să îmi propună o bucată de carne, dacă tot mi-au afumat camerele pe o saptămână întreagă. Dar românu e şi grijuliu cu propria avuţie şi nu dă, că nu se ştie ce aduce ziua de mâine. Şi mai ştii, după o bucată oi vrea un mic întreg.

Concluzie: nu fotablul este sportul rege, da friptu cărnii. Şi asta v-o garantez. Poate oricine.

 

cum sa te caci la tine in casa…

Nu am fost la concertul lui Dan Balan. Nu am fost nici la cel al lui Scorpions… am o scuza buna, copil mic. M-am gandit ca am fost la Iron Maiden si e destul pentru a vedea formatii legenda, dar cam apuse.

Cand m-am trezit azi dimineatsa si am deschis facebook-ul, plin de discutii despre concertul lui Balan. Despre Scorpions prea putin. Ei bine, Dan Balan s-a imbatat putin si s-a urcat pe scena mut. Cred ca s-a imbatat mai tare decat poate duce, pentru ca a facut omul show pe scena. A cantat exact asa cum canta betivanii de pe strada Armeneasca, dupa ce ies de la barul dintre Mateeveci si Bernardazzi. Stim ca Balan nu poate canta tare bine nici treaz, daramite cu cateva grade in cap. Cred ca organizatorii nici nu l-au hranit, ca mai avea sanse sa absoarba ceva.  Clipurile care le-am vazut sunt mai mult decat graitoare si m-am amuzat copios, sincer. Era dezinhibat omul. Nici ca-i pasa ce ii iese pe gura, cum se misca sau ce mutre face. Relaxat complet. Poate o fi avut omul emotii ca va canta acasa 100% live si a tras cateva paharele sa se destinda, dupa care s-a deschis „clapanul” (cum spun moldovenii) si pierdut a fost in bratele stihiei.

Apropo de 100% live, ieri toata ziua am avut o dilema. Cum va canta omul asta live Chica Bomb sau Justifed Sex???? Daca fetele care canta nu vin, live-ul va fi cam asa… taratatata Chica Bomb…. si mai departe discul. Asta numai live nu e. Ar trebui sa inceteze ca mai vanda in asa mod produse, crezand ca moldovenii is idioti. Bun, ai tu vocea ta live, dar hai sa lasam procentajele astea mincinoase, chiar daca te cheama Dan Balan. Pe langa faptul ca nu vad de ce ar trebui sa faci astfel de specificatii, daca ai asemenea status pretins…

Gestul lui Balan e comic atunci cand te uiti la filmuletse pe youtube. Este mai putin comic atunci cand te gandesti ca omul asta a primit bani pentru concert. Este mai putin comic faptul ca nu a avut minimum de respect fata de publicul de acasa… a considerat ca aici merge si asa. Ca prostimea oricum inghite si nu intelege mare lucru. Este mai putin comic pentru ca ceea ce a facut el nu este profesionist deloc, este chiar dezgustator. Asta este meseria lui si el a venit beat la lucru. In alte conditii primea o mustare si ii taia din salariu. Aici a fost aplaudat la scena deschisa si la multi li se pare cool…. multi cantareti se urca beti pe scena, nu este nici primul nici ultimul. Dferenta este ca majoritatea isi fac treaba bine, indiferent de gradele din cap. Si alti fac… ca Dan Balan. Se schelalaie pe scena si arata ca cetateanul turmentat scapat pe scena. Faza asta imi aminteste de un concert Omul cu Sobolani in Balck Elephant, cand eram organizator. S-au urcat atat de muci pe scena, ca nu se putea tine pe picioare. Solistul a aiurit pe scena cam tot concertul. A stat mai mult aplecat ca nu avea echilibru. S-a mai si culcat pe scena putin. A fost varza. Dupa concert, chitaristul lor mi-a spus ca nu isi aminteste nici macar ce piese au cantat. Cred ca erau mai mult decat muci. Nu m-am amuzat, nu mi s-a parut cool. Ca organizator, am fost distrusa. Nu am putut asculta nimic din concert, nici macar sa stau in sala. Mie imi era rusine de oamenii care au dat un ban ii vada. Cand esti un artist adevarat iti faci treaba. Beat, nebeat. Dar ti-o faci. Din respect pentru oameni, pentru public si pentru tine si munca ta…

Pana la urma asta e problema. Ca nu ii respecti pe altii, problema ta. Dar cand te caci la propriu in munca ta, atunci e trist. Pentru ca esti simplu, frustrat….

Cei care nu au vazut inca, urmati linkul http://www.youtube.com/watch?v=XJXrjFsMSVc&feature=player_embedded

Printre case și lăcașe

Imi place sa ma plimb in cimitir. De fapt, in cimitirul Armenesc. E aproape de casa, e liniste, e multa verdeata. Locul potrivit pentru a te plimba, mai ales cand ai un copil mic si locuiesti in centrul Chisinaului. Trec si pe la Memorial, dar parca ma simt injurata de fiecare data, asa ca evit sa ajung prea des. Mai bat si niste vantoase pe acolo, ca nu ai nici o placere reala sa te plimbi.

Cimitirul Armenesc e un oras. Cu strazi (unele proaspat pavate, altele accidentate, in ton cu carosabilul din Chisinau), are un centru de interes (adica biserica, langa care sunt banci cu spatar, ceea ce nu vezi prea des in Chisinau si nu am descoperit motivul…), este in constructie continua (in fiecare zi rasare o casa noua, ocupata sau mai putin ocupata), are rezidenti permanenti, rezidenti care la un moment dat parasesc teritoriul, altii care vin in loc. Rezidenti de toate varstele, de toate nationalitatile, de toate categoriile sociale. Statutul se observa evident, dupa lacasul de odihna, unele mai simple, altele mai pompoase. Cu cat mai pompoase, cu atat mai mare rangul (cred ei….). Unele clanuri au acolo multi metri patarti, adevarate monumente dedicate membrilor care au ajuns sa isi odihneasca cioantele pe acolo. Unii au ales sa isi inalte lacase pentru somnul etern, chiar daca inca nu au poposit acolo. Troneaza asa imbietoare parca… hai veniti, ocupati-ma o data, uite cat suntem de frumoase, de impetuoase, de scumpe, de granit, cu pozele voastre de pe timpuri vesele…

 

Imi place sa ma uit la mormintele vechi. Am gasit oameni nascuti pe la 1832. Imi imaginez cum aratau pe vremea aia, ce fel de viata duceau, in functie de anul mortii, incerc sa le patrund in inconstienta si sa le simt drama. Parca ma simt mai aproape de alte epoci. Epoci mai simple, lipsite de fudulie si de dorinta de a epata. Si spun asta datorita simplitatii lacaselor. Simple, dar frumoase, indreptate cumva spre cer, spre lumina.

In functie de limba in care sunt inscripionate, gasesti o harta a influentelor din zona. In functie de tara careia i-a apartinut Basarabia, avem si limba folosita. Avand in vedere cata vreme Basarabia a fost ocupata, avem si limba majoritara. Cele de dupa 90 incoace sunt confuze, amestecate, cam asa cum e realitatea actuala J

Pentru un singur lucru nu am gasit lamurire. De ce flori si coronae cu flori false? Pentru ca dainuie mai mult si nu trebuie sa faci multe drumuri pe acolo? E mai ieftin? La Cluj, mormintele au in mijloc pamant lasat si acolo se sasesc flori, ca intr-o gradina. E viu, e colorat, e sincer.